Hornul Malaiesti

Cele doua zile:

Sambata, Busteni-Take Ionescu-Hornul Malaiesti-Bucura Dumbrava-Babele-Pestera si Padina in aproximativ 9 ore.

Duminica, Padina-Horoabelor-Batrana-Costila-Valea Alba si Busteni in aproximativ 8 ore.

Asta a fost prima tura mai serioasa dupa o perioada mai lunga de covalescenta. Am ajuns sa o fac dupa ce am participat la semi-ul din Bucuresti, unde am observat ca genunchiul meu se prezinta foarte bine. In sinea mea imi era frica de o recidiva pt ca problemele mi-au aparut tocmai in urma unor concursuri montane. Cu toate ca au trecut deja doua saptamani de la aceasta iesire, am sa incerc totusi sa fac o mica retrospectiva din ceea ce reusesc sa-mi mai amintesc.

Initial am invitat 2, 3 cunoscuti care sa ma insoteasca in aceasta aventura, dar dupa refuzul lor din diferite motive am ales sa merg singur. Am facut aceasta alegere si pt ca ultima data cand am fost cu cineva, am resusit sa-l incetinesc din cauza problemelor mele.

Pana la urma am plecat sambata dimineata cu cunoscutul personal. Pana in Busteni am tot atipit si tin minte ca m-am trezit cu cateva minute inainte de a ajunge in Ploiesti iar cand am privit afara am ramas perplex, din cauza cetii nu vedeam la mai mult de 10 metri. Am inchis ochii la loc si m-am trezit in Ploiesti unde cerul era senin si vremea se anunta superba. La nici 10 min de la plecarea din Ploiesti iar am nimerit intr-o ceata de mama mama :), am zis ca visez. Pe urma am atipit la loc si m-am trezit pe la Comarnic unde razele unui soare abia rasarit, dadeau un farmec aparte caselor si pomilor din acea zona. Cei care merg constant pe Valea Prahovei stiu la ce ma refer. Ajung si in Busteni iar vremea era si se anunta mai departe perfecta. Am coborat din tren, mi-am mai cumparat una, alta si am plecat pe triunghiul rosu (TR) in directia Malaiesti pt ca-n gandul meu era o urcare pe Morarului. Nici n-am trecut bine de Caminul Alpin  „acolo unde stie toata lumea ca se intra imediat in padure” si mi-am si multumit pt inspiratia de a iesi la munte in acel weekend. Era atat de frumos, era exact asa cum poti sa-ti doresti o zi de toamna. Am luat-o usor la pas, am tras aer pe nari incarcandu-mi plamanii cu acel aer curat, mi-am bucurat ochii cu acele culori pe care le poti vedea doar toamna si mai ales atunci cand razele de soare strapung pomii. In mai putin de 2 ore am ajuns la intersectia cu Morarului. Atunci cand mergi singur e foarte usor sa-ti schimbi planurile, asa si cu mine. Cand am ajuns la respectiva bifurcatie mi-am schimbat planurile :), si de la Morarului mi-am zis sa merg pana la bifurcatia cu Bucsoiului si ma mai gandesc acolo ce fac. De felul meu sunt o persoana care nu se poate abtine de la a descoperi, cunoste ceva nou, dar sunt si o persoana cu capul pe umeri. Adica ma pacalesc singur spunandu-mi ca nu trec niciodata linia dintre prostie si curaj. Astfel am ajuns eu la bifurcatia cu valea Bucsoiului, aici am facut o mica pauza si m-am gandit. Sa fac acum aceasta vale pe care nu o cunosc, dar despre care am citit atatea, sa mai astept ca poate o sa am ocazia sa merg cu cineva care o cunoaste? Pana la urma am ales sa-mi continui drumul si sa fac o urcare prin Hornul Malaiesti. Dc am ales asa? motivele au fost mai multe, nu eram sigur daca are zapada si gheata, nu eram sigur de genunchiul meu, nu cunosteam deloc dificultatea ei… pana la urma cred si sper ca alegerea a fost buna. Valea sigur nu pleaca asa ca ocaziile sunt acolo la orizont. Dupa nici 4 ore eram trecut de cabana Malaiesti si ma pregateam sa urc prin unul din frumoasele lui hornuri „adica ala marcat cu BA”. L-am urcat si tin sa-i anunt pe cei care merg prima data prin zona respectiva ca pe alocuri se urca in patru labe, ca e foarte friabil, ca fara atentie multe pietre se disloca asa ca trebuie grija pt ceilalti participanti cu care sunteti. Hornul propriu-zis e facut in aproximativ 30 min, iar pana la el urcarea e una domoala si foarte usoara. Normal ca pe zapada, frig, inghet…datele problemei se schimba total si face aproape imposibila trecerea lui fara piolet si coltari. Am ajuns in saua Hornurilor de unde am facut stanga continuand drumul pana pe Bucura Dumbrava. A fost prima data cand l-am urcat pana sus si pot spune ca nu regret nici macar o clipa. Din contra, asa cum acum am ocolit vf-ul Omu pe curba de nivel si am urcat pe Bucura, tot asa o sa fac si data viitoare pt ca privelistea si senzatia de liniste e mult mai intensa. Dupa ce m-am odihnit 10, 15 min, mi-am continuat drumul pe BG pana la Babele. Vai de mine, era plin aici. Erau oameni peste tot, pe toate stancile, faceau poze, luau masa… aducandu-mi aminte dc am tot evitat aceasta zona :). Repede, repede am inceput sa cobor pe CA pana la Pestera de unde am continuat pana la Padina.

Padina, am ajuns undeva pe la ora 18 si am constatat ca se fac schimbari. In sala mare nu mai era nimic, nu mese, nu bar, nu scaun, nu lume, nimic, nimic. In schimb pe terasa acoperita era si lume, galagie…. Am stat putin acolo si am realizat ca nici proprietarii si nici oamenii care lucrau inainte nu mai sunt aceeasi. Am intrebat in jur si am reusit sa fac cunostinta cu o doamna care se ocupa cu cazarea „foarte posibil sotia noului proprietar”. Din vorba in vorba am aflat ca se aduc schimbari pe sus, se renoveaza unele camere, se mai construiesc cateva dusuri, ca e posibil ca tariful de cazare sa creasca…. Tot atunci am fost surprins sa aflu ca nu mai sunt locuri de cazare :), dar doamna a reusit sa-mi gaseasca loc intr-o camera pe care trebuia sa platesc 50 de lei. Zic ca trebuia pt ca am plecat foarte dimineata si n-am reusit sa platesc camera :(. Binenteles ca la urmatoarea vizita trebuie sa-mi achit datoria. Oricum, am dormit in cealalta cladire la mansarda intr-o camera foarte curata, incalzita si cu dus pe palier.

Cam atat pt prima zi iar la concluzii pot trece singura portiune mai dificila din toata ziua care a fost la Hornul Malaiesti si schimbarile de la Padina.

Zilele urmatoare astern cateva randuri si despre ziua de duminica.

19

Hornul Malaiesti

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 33 34 35 36 37 38 39

Reclame

Sinaia-Bolboci-Sinaia

Weekend-ul trecut am avut placerea sa-l petrec la cabana Bolboci din muntii Bucegi cu acelasi grup cu care am fost acum o luna la Malaiesti. Toti, oameni de caracter, bine dispusi si cu pofta de drumetii.

Cu totii ne-am intalnit in aceeasi Gara de Nord, pentru trenul regio de la ora 06:23 min, ne-am urcat, asezat confortabil mai mult sau mai putin :), unii au dormit „mai ales fetele”, altii au palavragit si uite asa au trecut imediat cele 2 ore si nu mai tin minte cate min. si ne-am trezit in Sinaia.

Acum urmeaza partea cea mai interesanta sau importanta, traseul urmat de noi pt a ajunge la Bolboci. Traseul pregatit de organizator era, banda rosie (BR) pana la cabana Valea Dorului dupa care, cruce galbena (CG) pana la lacul Bolboci. In tren am mai schimbat pareri, opinii si am hotarat ca la fata locului, in functie de conditiile atmosferice, sa schimbam putin traseul. Zis si facut, conditiile atmosferice au fost aproape perfecte, putina ceata dar in rest nimic care sa ne deranjeze, asa ca am urcat pe (BR) pana pe la cota 1750 de unde am facut stanga pe punct rosu (PR), iesind din acel drum neplacut. Acest (PR) nu apare pe toate hartile de pe net, de fapt pe marea lor majoritate, dar el chiar exista si e un traseu mult mai frumos comparativ cu (BR). Traseul respectiv e o curba de nivel pe sub Vf cu Dor si Coltii lui Barbes care dupa ce ajunge in zona La Lacuri, dupa inca 30 de min te scoate in (CG) pe care trebuie sa cobori la Bolboci. Nu am regretat nici o clipa alegerea acestui traseu.  Ca si timpi, noi care am avut parte pe alocuri de un strat de 30 cm zapada, am facut pana la Bolboci 8 ore, presupun ca vara mai mult de 6 ore sunt suficiente oricui pt a ajunge la destinatie.

Despre Bolboci pot spune ca mai toata lumea a fost multumita, preturi bune, mancare buna, caldura, curatenie, apa calda, tv, ce sa mai, avand in vedere ca te afli in inima muntilor, conditiile sunt prea bune.

Cam atat am avut de spus despre ziua de sambata.

Despre duminica am de zis si mai putine pt ca au fost cativa din trupa, putin obositi si fara chef de o urcare buna. Asa deci si prin urmare, a fost ales ca traseu de intoarcere in Sinaia, un drum care leaga Bolboci de Zanoaga iar de aici urca pana la cabana Dichiu de unde coboara pana in Sinaia.

Acum si cateva poze din aceasta tura frumoasa.

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Un weekend in Bucegii Vestici.

Imagine

Mda, weekend-ul trecut l-am petrecut cu un grup de prieteni intr-o tura organizata in partea vestica a muntilor Bucegi. Parte care pt mine personal, e mult mai frumoasa comparativ cu partea Estica. Am fost un grup de peste 20 de persoane, majoritatea veniti cu 3 masini din Bucuresti si 1 masina din Brasov, ne-am intalnit cu totii la bariera din Moeciu de Sus cand se intra pe traseu. Normal, ca mai intotdeauna cand e vorba de grupuri mai mari, si aici au fost mici probleme de genu, in loc de ora 9, ne-am intalnit si strans cu totii aproape de 10 🙂 . Traseul pentru toata lumea trebuia sa fie urmatorul, Moeciu de Sus-Poiana Gutanu-Vf. Batrana-Valea Doamnele-Padina, am zis pt toata lumea pt ca in poiana Gutanu ne-am despartit, mai exact, eu si inca 2 persoane care am ajuns ceva mai repede in Poiana ne-am dat seama ca daca tinem traseul ajungem la Padina mult prea devreme asa ca ne-am gandit sa facem o mica schimbare 🙂 Din Poiana Gutanu am tinut stanga pe triunghi albastru pana ne-am intersectat cu Valea Gaura, aici am inceput sa urcam pe firul vaii pana in platou. Ce vreau sa specific, este ca aceasta zona e absolut superba, in aceasta zona exista cascada Moara Dracului „dupa parerea mea, una dintre cele mai frumoase din Bucegi” , „Valea Gaura, o vale salbatica si destul de usor de strabatut” , „cheile nu stiu :), chiar nu stiu ce chei sunt acelea dar le ve-ti intalni chiar de unde pleaca cascada si presupun ca se numesc tot Moara Dracului”. Tot din aceasta zona, daca vremea permite. privelistea e incredibil de frumoasa, vezi tot versantul dintre Vf. Gutanu si Strungile Mari, iar undeva acolo in departare, Piatra Craiului, mai departe, Fagarasul si tot asa :). Mai departe, noi cei trei ne-am continuat drumul pana pe Vf Omu, aici ne-am desfatat cu mancarica si un ceai fierbinte dupa care am coborat la Padina, pe aceasta portiune ne-am lovit si de cascada Obarsia Ialomitei, care abia astept sa vina primavara ca sa-i mai fac o vizita pt ca acea perioada ea, ca de altfel toate cascadele,  va fi in toata splendoarea si maretia ei. Tot acest traseu, noi l-am facut in 7 ore, au fost 4,5 pauze de 3, 5 min si 1 pauza de 15 min la Omu, intr-un ritm mai putin alert si vreme buna, traseul poate fi facut lejer in 9, 10 ore.  Am uitat sa specific ceva foarte important si care mi-as dori sa se intample mereu. La Omu era doar cabanierul 🙂 chiar daca vremea a fost superba nu era picior de turist, si asta pentru ca nu a functionat telecabina. Si ziua sa incheiat la Padina cu un vin fiert, ciorbita…, dupa care in sunet de chitara. Traseul de intoarcere in Moeciu am sa-l povestesc intr-un articol viitor.

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Creasta Balaurului

Dupa urcarea pe Valea Morarului a urmat Creasta Balaurului si cum era de asteptat, coborarea printr-o vegetatie foarte deasa dar care a avut si ea un farmec aparte mai ales ca din aceasta cauza in cateva randuri s-a pierdut poteca 🙂

Am uitat sa precizez ceva foarte important. De pe creasta, in orice directie te-ai uita, peisajele te lasa fara grai. Absolut superb.

Important de stiut. Creasta Balaurului e un traseu nemarcat, usor pt cei obisnuiti ai muntelui, dificil pt cei mai putin obisnuiti pt ca are cateva portiuni expuse unde daca ai rau de inaltime, cu siguranta o sa-ti tremure genunchii 🙂

Carari usoare tuturor!

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Cladirile de pe Calea Victoriei, partea a-4-a. Buildings on Victoria Avenue, part 4.

Palatul Cercului Militar National, construit intre anii 1911-1923, pe locul Manastirii Sarindar si Piata Drapelului.

Imagine

Blocul Romarta Copiilor, construit aproximativ in anul 1958 pe locul unde a fost cladirea Cartea Romaneasca, bombardata in timpul razboiului.

Imagine

Hotel Capsa, una dintre cele mai emblematice cladiri din Bucuresti. A fost construita in perioada 1830-1848,  denumirea de Casa Capsa a venit in anul 1868 cand a fost cumparata de fratii Capsa, recunoscuti ca unii dintre cei mai buni fabricanti de dulciuri din sud-estul Europei ai acelei perioade. Casa Capsa a fost mai mult decat o cofetarie, hotel, restaurant si cafenea, a fost un loc in care se intalneau majoritatea personalitatilor vremii.

Hotel Capitol, cladire finalizata in anul 1901.

Imagine

Grand Hotel du Boulevard, a fost construit in anii 1865-1871. Pana in 1877 sa numit Hotel Herdan. Este primul hotel bucurestean care a avut apa curenta.

Imagine

Un bloc de locuinte, nu stiu in ce an a fost construit 🙂

Imagine

Palatul functionarilor Bancii Nationale, cladire ridicata intr-un singur an dec.1937-dec1938.

Imagine

Ceea ce urmeaza a fost construit in 1890.

Imagine

Pasajul Macca-Villacrosse, a fost proiectat de catre arhitectul Felix Xenopol, iar constructia a fost finalizata in anul 1891. Poarta denumirea de Macca-Villacrosse dupa un arhitect sef al capitalei din perioada 1840-1850 Xavier Villacrosse si dupa cumnatul constructorului Mihalache Macca.

Imagine

Cladirea  Politia Bucuresti a fost finalizata in 1935.

Imagine

Cladirea Victoria a fost finalizata in anul 1928. Initial se numea „Galeries Lafayette” si a fost primul mare magazin universal din Romania.

Imagine

Palatul C.E.C  este construit in stil eclectic in anii 1897-1990, pe locul manastirii si hanului Sfantul Ioan cel Mare.

Imagine

Cladirea Muzeului National de Istorie a Romaniei care include si Muzeul Sportului, a fost construita in perioada 1894-1900. Cand a fost construita cladirea se numea, Palatul Postelor si Telegrafului. Constructia a fost realizata de arhitectul Alexandru Savulescu in stil neoclasic, fatada principala are pe toata lungimea ei, trepte si un portic sustinut de 10 coloane dorice.

Statuia din bronz care se gaseste pe dreptele Muzeului National de Istorie a Romaniei se numeste, Statuia imparatului Traian, si a fost realizata de scluptorul Vasile Gorduz.

Imagine

Imagine

Urmatoarele doua cladiri nu am reusit sa aflu anul in care au foat ridicate 🙂

ImagineImagine

Strada Edgar Quinet

Imagine

Strada Stavropoleos.

Imagine

Strada Lipscani.

Imagine

CALEA VICTORIE. In anul 1692, Constantin Brancoveanu a unit „Ulita Mare spre Sarindar”, care in prezent e portiunea dintre Dambovita si Cercul Militar National cu „Drumul Brasovului” care in prezent e fragmentul dintre Cercul Militar si Piata Victoriei. Atunci in 1692 a primit denumirea de „Podul Mogosoaiei”. In 1878 in urma victoriei din Razboiul de Independenta, Podul Mogosoaiei primeste denumirea de Calea Victoriei. In 1882 a fost prima strada din Bucuresti unde au fost intalnite instalatiile electrice.

ImagineImagineImagineImagine

De ce sa stai in casa? Why sit at home?

Hai sa fim seriosi, trebuie sa ai o mare problema daca tu ca om ai ajuns ca pe o vreme superba , sa preferi sa stai in casa in loc de o plimbare placuta. Stiu ce inseamna ca dupa o zi de munca sa nu mai ai chef de nimic, doar sa te intinzi si sa-ti clatesti ochii cu o emisiune, film, carte, joc, stomacul cu o bere, un pahar de vin, gustarica, etc.  Din pacate, in acest mod nu numai ca ne facem rau noua insine, le mai facem chiar si celor apropiati noua, copiilor nostri, partenerului de viata, vecini, prieteni, etc. pe care fara sa ne dam seama ii influentam intr-un mod gresit.

Nu zic nu, suntem intr-o perioada in care e imposibil sa nu stai la tv. pe calculator, tableta, etc. dar pt noi ca oameni, pt generatiile viitoare, suntem obligati sa gasim o modalitate in care sa facem cate putin din fiecare.

Prin imaginile pe care le surprind sper din suflet sa-i influentez pe unii oameni sa se plimbe mai mult sau macar sa iasa mai mult din case. Sunt foarte multe ex. dc. e bine asa, eu dau unu singur, te plimbi cu sotia, vezi doi indragostiti si in subconstientul tau se petrece ceva, e foarte posibil ca mai tarziu sa-ti surprinzi sotia intr-un mod placut.

Imaginatie si materie cenusie au toti, sunt curios ce parere are lumea in legatura cu acest subiect si cu beneficiile plimbarii mai dese.

Astept opinii pro si contra.

ImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagine

Piatra Craiului, Vf. Turnu.

Seamana cu multe alte iesiri la munte. Ne dam intalnire duminica la 6 dimineata in P-ta Victoriei, urcam in masina si dupa aproximativ 3 ore suntem in Zarnesti. Pt cei care nu stiu, aici in Zarnesti exista o bifurcatie unde faci stanga spre Fantana lui Botorog, Prapastiile Zarnestilor, sat Magura etc, sau dreapta spre, Plaiul Foii. Noi am facut dreapta si dupa aproximativ 2, 3 km am tras pe dreapta pe un deal aproape de Crucea lui Garnita. Aici coboram noi frumos din masina, ne dezmeticim, intandem oasele, mancam putin, ne echipam… dupa care o apucam la drum. Traseul pe care l-am facut e urmatorul, Mers pe nemarcat aproximativ 20 min pana ne-am intersectat cu cruce albastra, dupa care am continuat pe Padina Hotarului pana pe Vf. Turnu, de aici am coborat pe punct rosu pana la Saua Crapaturii dupa care pe dunga galbena pana aproape unde am lasat masina. Pt cei interesati noi acest traseu l-am facut in aproximativ 6, 7 ore, fara sa ne grabim, din care 30 min. le-am petrecut pe vf. E un traseu care eu personal ca dificultate il compar cu jepii mici, poate putin mai greu, mai ales la coborare. Recomand sa nu fie facut fara incaltaminte corespunzatoare, si foarte important sa nu uitati apa.

In concluzie, a venit caldura asa ca sper ca pozele mele sa va faca pofta de astfel de iesire, in care efortul te mentine in forma sau pe cei care au nevoie ii ajuta sa slabeasca dar cel mai important unde ai parte de aer curat, privelisti deosebite, racoare…

Era sa uit, pt fumatori am o veste…eu asa m-am lasat de fumat.

ImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagine