Inceput de aprilie la Plaiu Foii.

14

Am fost un grup de zece persoane care au avut chef de Piatra Craiului la inceput de aprilie. Tura respectiva a inceput cam asa. O amica si prietenul ei cu care am mai iesit in cateva ture si cu care urmeaza sa particip la marathon Bucegi 7500, au organizat pe facebook aceasta tura. Ne-am strans noi intr-un grup de zece, un grup care ne-am intalnit sambata la 6 in P-ta Victoriei, aici ne-am urcat in 3 masini, nu ca n-am fi avut loc in 2 dar asa a fost sa fie, si am purces la drum. Trebuia sa ajungem la cabana 7Crai din Plaiu Foii asa ca dupa aproximativ 3 ore eram in Zarnesti. Pentru cine nu cunoaste, in Zarnesti cand vi dinspre gara si ajungi la sensul giratoriu faci dreapta pentru a ajunge la Plaiu Foii. Intre Zarnesti si acest Plaiu Foii sunt aproximativ 11, 13 km, toata aceasta distanta se prezinta intr-un drum prost, prafuit si plin de gropi, mai ales dupa ce trec zapezile, dar se poate face cu orice model de masina. Dupa alte 15, 20 min am ajuns la complex-ul 7Crai. Despre acest complex eu am numai cuvinte de lauda din toate punctele de vedere. Noi am stat in 2 camere, 1 de 4 locuri si 1 de 6 locuri. Costul cazarii a fost impartit la toti 10 si a iesit 31 ron de persoana, din pacate mai multe despre costul cazarii nu stiu sa spun. Au o sala de mese foarte mare, aerisita si cu un mare tv :), din pacate, in perioada in care am fost noi inca nu faceau de mancare, nu stiu care sunt motivele, probabil lipsa clientilor care incep sa vina intr-un numar mai mare incepand cu 1 mai.

Ajunge cu drumul si cazarea :), acum urmeaza partea cea mai frumoasa. Din Plaiu Foii pornesc o multitudine de trasee marcate si nemarcate, mai usoare sau mai grele, cele usoare sunt putine :). Noi am ales sa urcam pe banda rosie (BR) pana-n  Saua Grindului iar de aici pe punct rosu (PR) pana pe vf. La Om. Cam asta am vrut sa facem dar din pacate am reusit sa urcam doar pana pe la 1850m, si asta din cauza timpului si a lipsei echipamentului adecvat (piolet, coltari). Nu stau sa povestesc tot traseul. Am plecat de la cabana pe la ora 10:30 si dupa aproximativ 1 ora eram ajunsi la refugiul Sparla(1440m). Dupa alte 30 de min eram in zona La Zaplaz(1698m).

Nu vreau sa fac descrierea acestui traseu cu toate lanturile si frumusetile lui, sunt adeptul ca e mai frumos sa descoperi singur, deci, CARARI CU SOARE :).

Noi am avut parte de o vreme urata, la urcare cu ceva burnita si la coborare cu multa ceata, aceasta ceata si zapada care inca mai era pe vai au fost unele din motivele pt care nu ne-am continuat ascensiunea, exista riscul sa ne prinda ore tarzii la coborare si nu ne-ar fi placut sa ne trezim cu zapada inghetata sub picioare. Dupa aceasta tura am un sfat important . Cand simti ca e mai bine sa te intorci din drum, intoarce-te, muntele nu pleaca, poti sa-l mai urci si cu alte ocazii.

Cateva recomandari.

Traseul respectiv este dificil chiar si pe timp de vara, se poate face cu o buna conditie fizica si dupa mai multe ture pe munte. Vara apa si bocancii sunt cele mai importante. Apa, trebuie sa va ganditi cam cat consumati in 7, 8 ore de efort.

Iarna, e genul de traseu pe care poate sa-l faca doar persoane cu experienta a traseelor de iarna, multa experienta.

Acum si cateva poze cu care poate le fac pofta unor oameni sa mai iasa in natura.

Imagine

refugiul sparla

Imagine

Imagine

la lanturi

Imagine

la zaplaz

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

cabana 7 crai

 

 

 

Sinaia-Bolboci-Sinaia

Weekend-ul trecut am avut placerea sa-l petrec la cabana Bolboci din muntii Bucegi cu acelasi grup cu care am fost acum o luna la Malaiesti. Toti, oameni de caracter, bine dispusi si cu pofta de drumetii.

Cu totii ne-am intalnit in aceeasi Gara de Nord, pentru trenul regio de la ora 06:23 min, ne-am urcat, asezat confortabil mai mult sau mai putin :), unii au dormit „mai ales fetele”, altii au palavragit si uite asa au trecut imediat cele 2 ore si nu mai tin minte cate min. si ne-am trezit in Sinaia.

Acum urmeaza partea cea mai interesanta sau importanta, traseul urmat de noi pt a ajunge la Bolboci. Traseul pregatit de organizator era, banda rosie (BR) pana la cabana Valea Dorului dupa care, cruce galbena (CG) pana la lacul Bolboci. In tren am mai schimbat pareri, opinii si am hotarat ca la fata locului, in functie de conditiile atmosferice, sa schimbam putin traseul. Zis si facut, conditiile atmosferice au fost aproape perfecte, putina ceata dar in rest nimic care sa ne deranjeze, asa ca am urcat pe (BR) pana pe la cota 1750 de unde am facut stanga pe punct rosu (PR), iesind din acel drum neplacut. Acest (PR) nu apare pe toate hartile de pe net, de fapt pe marea lor majoritate, dar el chiar exista si e un traseu mult mai frumos comparativ cu (BR). Traseul respectiv e o curba de nivel pe sub Vf cu Dor si Coltii lui Barbes care dupa ce ajunge in zona La Lacuri, dupa inca 30 de min te scoate in (CG) pe care trebuie sa cobori la Bolboci. Nu am regretat nici o clipa alegerea acestui traseu.  Ca si timpi, noi care am avut parte pe alocuri de un strat de 30 cm zapada, am facut pana la Bolboci 8 ore, presupun ca vara mai mult de 6 ore sunt suficiente oricui pt a ajunge la destinatie.

Despre Bolboci pot spune ca mai toata lumea a fost multumita, preturi bune, mancare buna, caldura, curatenie, apa calda, tv, ce sa mai, avand in vedere ca te afli in inima muntilor, conditiile sunt prea bune.

Cam atat am avut de spus despre ziua de sambata.

Despre duminica am de zis si mai putine pt ca au fost cativa din trupa, putin obositi si fara chef de o urcare buna. Asa deci si prin urmare, a fost ales ca traseu de intoarcere in Sinaia, un drum care leaga Bolboci de Zanoaga iar de aici urca pana la cabana Dichiu de unde coboara pana in Sinaia.

Acum si cateva poze din aceasta tura frumoasa.

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Valea Morarului.

Acum doua saptamani am incurcat Valea Adanca cu Valea Morarului si chiar daca am ramas placut impresionat de V. Adanca pe partea cealalta, dupa ce mi-au povestit colegii care au urcat pe Morarului, mi-am dorit ca intr-un timp cat mai scurt sa urc si pe Morarului. Ca un facut, la nici o saptamana dupa intamplare, gasesc o tura pe carpati.org, Diham-V.Morarului-Creasta Balaurului-Busteni. Pai se putea ? 🙂 fara sa stau pe ganduri, ma inscriu, organizatorul ma accepta, ne intalnim la 6 dim. in Bucuresti, umplem o masina de 5 locuri si peste 2 ore suntem in fata garii Busteni. Aici ne mai intalnim cu un baiat si uite asa ne-am facut un grup de 6 persoane. Din Busteni ne urcam in 2 taxi-uri care pana la cabana Gura Diham ne costa 20 ron de fiecare masina „din cate am inteles cam asta e tariful cu oricare ai merge, 19, 20 ron”. Ajungem noi la cabana si purcedem la drum. Pt cei care nu stiu, intrarea in traseu e o poarta si imediat dupa ea, traversarea unui paraias. Dupa aproximativ 45 de min de mers pe carare, am ajuns la cantonul de vanatoare Coltii Morarului, loc de unde poti sa-ti umpli sticlele cu apa proaspata. Aici ne-am odihnim 5 min. dupa care, hai mai departe. Dupa alte 30 de min. am ajuns in traseul cu triunghi rosu care face legatura intre Caminul Alpin si Pichetul Rosu, aici am facut dreapta si in 15 min. am ajuns in dreptul intrarii in V. Morarului, asta dupa ce in prealabil am trecut prin dreptul vaii Bujorului. Portiunea de inceput a vaii este plina de vegetatie, „daca nu ma insel se numeste Poiana cu Urzici”, dar asta dureaza doar 10, 15 min dupa care incepe distractia. Valea Morarului poate fi parcursa pe o carare normala care mai mult ca sigur te face sa scoti limba de oboseala sau pe firul vaii, unde ai nevoie doar de putin antrenament „putin mai mult si fara rau de inaltime”:). Noi am ales varianta, firul vaii, care chiar de la inceput a avut grija sa ne atentioneze prin prima saritoare destul de serioasa daca e sa fi un incepator. Ce mai tura, vura atat?:) pe firul vaii e superb, peretii de stanca, linistea…nu e nici greu dar nici usor si am castigat altitudine cat ai zice peste. In aproximativ 3 ore eram in caldarea superioara. Aici privelistea te lasa fara grai, se vede valea in toata splendoarea iei, ceva mai sus statia Omu, intr-o parte Balaurul care urmeaza sa fie calarit de catre noi… Tot aici ne-am hotarat sa ne si odihnim 30 min pt ca urma inca panta care in anumite conditii cam scoate sufletul din om :).

Mai departe am placerea de a prezenta cateva poze care sper sa le deschida si altora pofta de a iesi la munte iar in una din zilele viitoare, parcurgerea crestei Balaurului.

Imagine

ImagineImagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Plimbare pe Valea Adanca.

Duminica trecuta am plecat cu un grup sa urcam la Vf. Omu prin Valea Morarului. Ne-am intalnit in Busteni langa caminul alpin la ora 10 si am purces la drum. Traseul a fost,  triunghi rosu pana in Poiana Morarului dupa care am facut stanga pe nemarcat intrand in vale. Incepand de aici a inceput adevarata aventura pt mine. Pentru ca am avut un avans de cateva minute fata de ceilalti din tura am facut greseala sa incurc Valea Morarului cu Valea Adanca pt ca ambele pleaca cam din aceeasi poiana, inclusiv Rapa Zapezii. Mai departe am placerea de a prezenta cateva poze cu acesta minunata vale dar care pe cat e de frumoasa pe atat e de dificila. Mai exact am avut 3 portiuni in care nu exagerez daca spun ca mi-au tremurat genunchii si bratele de efort. Personal recomand ca cei care se aventureaza in aceasta vale sa-si ia cateva masuri de siguranta, gen, casca, coarda…pt ca sunt doua saritori care chiar si celor cu experienta le poate pune probleme serioase.

ImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagine

Era sa uit, tot in aceasta vale am intalnit un strat de zapada de anul trecut ceea ce mi sa parut incredibil.

TURA PRIN CIUCAS

1

prima mea postare asa ca am rugamintea sa nu ma judecati prea aspru.

Intr-o duminica din iulie 2012 mi-am propus sa fac o iesire din acest aglomerat Bucuresti. Ma trezesc eu dimineata,dau fuga la un maxi-taxi si hai in Cheia,o localitate de la poalele Ciucasului. Ajung la destinatie pe la ora 9,cobor din maxi-taxi,arunc rucsacul in spinare si purced la drum. Ajung in 10 min la iesirea din Cheia dupa care intru in padure si incep a urca,dupa aproximativ 20 min ajung  la un drum care ma poarta pana la cabana Muntele Rosu,de aici urc in continuare pana La Rascruce,merg pe culme iar la Saua Gropsoarele tin stanga pana ajung la cabana Ciucas. E aici incep sa-mi fac putin griji ca pe langa faptul ca incepuse ploia,eu eram deja obosit pt ca era prima tura din acest an  si nici nu eram sigur cat timp imi va lua sa ajung inapoi in Cheia ca sa pot prinde maxi-taxi. Bun,stau eu,fac ceva calcule si ma hotarasc,pt ca ploua  mi-am zis sa stau jumatate de ora,sa mananc ceva la cabana ca poate intre timp se opreste si ploia,asta cu mancarea a fost buna pt ca eram lihnit dar cu ploaia din pacate mai rau se atatise asa ca plec eu bine mersi prin ploie cat pot de repede. E,problema nu a fost ca ploua in plina vara ci faptul ca eu am plecat din Bucuresti pe o caldura sufocanta,adica doar cu un tricou pe mine iar acolo sus am cam inghetat:). Probabil chiar exista un inger pt calatori pt ca,la 20 min de cand am plecat de la cabana,ploaia sa oprit asa ca mi-am putut vedea linistit de drum. Am coborat pe la fantana lui Ioan-Muntele Rosu si Cheia unde am ajuns cu mai bine de jumatate de ora inainte sa-mi vina maxi-taxi pt Bucuresti.

Asta a fost prima mea tura prin muntii Ciucas dar nu si ultima:) Am sa povestesc cu alta ocazie restul pt ca acum abia invat sa postez pe blog.DSCN6766

aici ma prins ceata

pe culme

prin padure!